La nivel mondial, 645 de milioane de persoane suferă de foame, conform statisticilor ONU citate de Al Jazeera. În același timp, peste un miliard de tone de alimente sunt irosite în fiecare an. Proporția este ilustrată printr-un calcul simplu: din cinci porții de mâncare pregătite și servite pe glob, aproximativ una nu este consumată și ajunge la gunoi.

Câtă hrană se pierde înainte să ajungă în magazine

Risipa nu începe doar în gospodării sau în restaurante. Aproximativ 13% din alimentele produse la nivel global se pierd după recoltare, iar valoarea produselor care nu mai ajung pe rafturi depășește 400 de miliarde de dolari anual.

Potrivit UNEP, media globală este de circa 132 de kilograme de alimente irosite per persoană într-un an. Maldivele ocupă primul loc în estimările ONU, cu 260 de kilograme pentru fiecare locuitor. UNEP indică și o tendință legată de climă: în țările cu temperaturi mai ridicate, gospodăriile aruncă, de regulă, cantități mai mari de alimente.

Efectul asupra mediului

Pierderile alimentare au și o componentă climatică importantă. Conform informațiilor atribuite Ştiripesurse, risipa și pierderea alimentelor sunt asociate cu 8% până la 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Impactul apare de-a lungul întregului lanț, de la producție și transport până la depozitare și eliminare.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

România are o medie de 130 kg de alimente risipite pe persoană, într-un fenomen global care afectează atât securitatea alimentară, cât și mediul.