Sturionii capturați ilegal în Marea Neagră eliberați de poliție

Sturionii capturați ilegal în Marea Neagră eliberați de poliție

Intervențiile echipajelor de patrulare au condus la descoperirea acestor unelte confecționate din fir textil și multifilament, utilizate pentru activități ilegale de pescuit. Incidentul evidențiază continuitatea infracțiunilor de braconaj care pun în pericol populațiile deja vulnerabile de sturioni din Marea Neagră. Ca urmare, s-a deschis un dosar penal în baza acuzației de braconaj piscicol, iar autoritățile depun eforturi pentru a identifica persoanele implicate în plasarea plaselor.

Sturionii sunt considerați unele dintre cele mai vechi specii de pești, având o existență de peste 200 de milioane de ani, și acționează ca indicatori esențiali ai sănătății ecosistemelor acvatice. În apele Dunării și ale Mării Negre din România se întâlnesc mai multe specii de sturioni, printre care morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser nudiventris) și, mai rar, șipul (Acipenser sturio). Din păcate, toate acestea se confruntă cu un risc extrem de dispariție la nivel global și înregistrări regionale, fiind incluse în anexa II a Convenției CITES și în Cartea Roșie a Mării Negre.

În România, activitatea de pescuit a sturionilor este interzisă pe o durată nedeterminată din 2006, măsură care a fost întărită prin diferite acte normative, inclusiv un ordin emis de ministrul mediului în 2021. Decizia de prohibiție a fost luată ca reacție la declinul dramatic al populațiilor, cauzat în principal de pescuitul necontrolat și de braconaj. Chiar și cu eforturile de conservare și programele de repopulare sprijinite de Uniunea Europeană, studiile sugerează că stocurile de sturioni rămân expuse riscurilor.

Conform legislației românești, sancțiunile pentru braconajul piscicol sunt drastice. Noul cadru juridic, stabilit prin Legea nr. 176/2024, adoptată pe 3 iunie 2024, prevede amenzi între 6.000 și 10.000 de lei, plus interdicția dreptului de a pescui timp de 1 până la 3 ani. Pentru infracțiuni mai grave, cum ar fi folosirea metodelor destructiv (electrificare, explozibili), pedeapsa poate varia între 1 și 5 ani de închisoare. Aceste reglementări sunt menite să descurajeze braconajul și să asigure o protecție mai eficientă a resurselor acvatice.

Garda de Coastă efectuează în mod constant acțiuni de prevenire și control al pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (IUU Fishing) în Marea Neagră și în Delta Dunării. Intervențiile sunt esențiale nu doar pentru protecția sturionilor, ci și pentru menținerea biodiversității marine, având în vedere și impactul căruia i se supun alte specii protejate, cum ar fi delfinii. Colaborarea cu organizații locale și internaționale, precum WWF, este crucială în monitorizarea și implementarea strategiilor de conservare.

Pescuitul sturionilor este stimulat de valoarea comercială ridicată a cărnii și, în special, a icrelor negre, considerate o delicatesă. Supraexploatarea istorică, alături de distrugerea habitatelor și blocarea rutelor de migrație prin construcții hidrotehnice, a dus la situația critică actuală a acestor pești anadromi. Eforturile continue de supraveghere și aplicare a legii, efectuate de Garda de Coastă, sunt esențiale pentru a oferi sturionilor o șansă de recuperare și un viitor în mediul marin al Mării Negre.

Sursa informațiilor: Garda de Coastă, ZIUA de Constanța, CT100.ro, DobrogeaNews, Observator Constanța, Curierul Zilei, Jurnalul, Agerpres, Info-Delta.ro, Crapmania.ro, Radio România Internațional, Romania Pozitivă, WWF.

Perspectivă locală

Pentru locuitorii din Constanța, știrile legate de braconajul sturionilor în Marea Neagră sunt o sursă constantă de frustrare. Deși apreciem eforturile Gărzii de Coastă în protejarea acestor specii emblematice, existența continuă a plaselor ilegale indică o problemă profund înrădăcinată, lăsând impresia că legislația nu este respectată. Aspirăm să vedem nu doar confiscarea uneltelor, ci și identificarea și condamnarea severă a braconierilor, pentru a descuraja aceste practici nocive. Un sfat util pentru cei care observă activități suspecte pe mare sau pe litoral este să contacteze imediat 112, oferind cât mai multe detalii referitoare la locație și ambarcațiuni, deoarece fiecare sesizare poate salva vieți marine prețioase.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Vlad Ionescu

Vlad Ionescu are 31 de ani și e născut în Constanța, în cartierul Tomis Nord. Crescut între plajă, port și faleză, Vlad a dezvoltat o pasiune pentru orașul său pe care acum o transpune în fiecare știre pe care o scrie. Absolvent de Jurnalism și Comunicare la Universitatea Ovidius, el aduce în articolele sale o perspectivă locală autentică și o atenție deosebită la detalii. Cu aparatul de fotografiat mereu la îndemână și carnetul de notițe în buzunar, Vlad surprinde dinamica orașului: de la aglomerația din sezonul estival, până la poveștile mai puțin cunoscute ale comunității locale. Pentru el, Constanța nu e doar un oraș de vacanță – e acasă.