Sursa poza: Mediafax.ro

În nordul Ciprului, un val de furie și nemulțumire își face simțită prezența, după ce o decizie contestată a guvernului a modificat codul disciplinar școlar, permițând purtarea hijabului în liceele publice. De la introducerea acestei reguli, în martie 2025, atmosfera s-a încins, iar societatea cipriotă turcă se află acum prinsă în tensiuni ideologice profunde.

Pe fondul unui incident care a atras atenția întregii insule, o elevă de clasa a VIII-a a fost exclusă din școală pentru că purta hijab. Această întâmplare a determinat guvernul să reacționeze, dar măsura sa nu a calmat spiritele. Liderul cipriot turc, Ersin Tatar, a justificat reglementarea prin necesitatea de a proteja elevii de discriminare, afirmând că educația trebuie să fie un spațiu al acceptării și diversității.

Rețineri și opoziție pe linie educațională

Totuși, reacțiile nu au întârziat să apară. Profesorii, sindicatele și mulți lideri de opinie au criticat această decizie ca fiind o amenințare directă la adresa laicității tradiționale care caracterizează populația cipriotă turcă. Burak Mavis, șeful Sindicatului Profesorilor Turci din Cipru, a exprimat profundele îngrijorări ale cadrelor didactice. "Acordarea de excepții pentru simbolurile religioase în școlile publice este o practică contrară secularismului și amenință dezvoltarea copiilor", a afirmat acesta.

Pe lângă îngrijorările legate de laicitate, există și temeri privitoare la o posibilă politizare a sistemului educațional. Decidenții politici sunt acuzați de transformarea școlilor în spații de experimentare ideologică, în detrimentul educației neutre și laice.

Un conflict simbolic ce transcende sala de clasă

Problema purtării hijabului în școlile publice din Ciprul de Nord reflectă nu doar o dezbatere despre simbolurile religioase, ci și despre influențele externe și transformările socio-politice la nivel regional. Mulți locuitori consideră că această politică nu este altceva decât un semnal al amplificării influenței Ankarei asupra regiunii, alimentând neliniștea în rândul cetățenilor care prețuiesc tradițiile laice.

Deși majoritatea ciprioților turci sunt musulmani, mulți aleg să trăiască într-un context cultural și social laic, separat de influențele religioase evidente. Acest consens privind laicitatea a fost, pentru mulți ani, un pilon al identității și coeziunii sociale în nordul Ciprului.

Dialog și provocările viitoare

În ciuda tensiunilor actuale, important este ca părțile să revină la dialog deschis, concentrându-se pe educația de calitate și acceptarea diversității, doar astfel se poate găsi o soluție care să respecte valorile fundamentale ale comunității.

Această situație complexă solicită o dezbatere mai profundă despre identitate, apartenență și rolul credinței în viața publică, fără a lăsa loc extremismului sau polarizării excesive. Într-o lume în care multiculturalismul și respectul reciproc devin tot mai importante, discuțiile din nordul Ciprului ar putea servi drept lecție valoroasă pentru multe societăți aflate la intersecția multiplelor identități culturale și religioase.