În ultimii doi ani, peste o mie de persoane condamnate pentru omor sau infracțiuni asemănătoare au primit permisiunea de a ieși temporar din penitenciar. Subiectul a reaprins discuția despre siguranța publică, după cazul milionarului turc Abdullah Atas, care nu s-a mai întors din permisie la Penitenciarul Rahova.

Ce a anunțat șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor

Geo Bogdan Burcu, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), a declarat marți, 27 ianuarie 2026, că în ultimii doi ani au fost acordate peste 1.000 de permisii unor deținuți condamnați pentru omor, omor calificat, tentativă la omor sau alte forme agravate ale acestei infracțiuni.

Potrivit datelor prezentate de acesta:

• în anul 2024 au fost acordate 525 de permisiuni de o zi pentru această categorie de deținuți;
• în anul 2025, numărul permisiunilor de o zi a fost de 442;
• în 2025 au existat și 98 de permisiuni mai lungi de o zi.

Aceste ieșiri temporare din penitenciar se acordă în cadrul unui regim progresiv de executare a pedepselor și sunt avizate pe un circuit intern de aprobare.

Cazul Abdullah Atas: permisie aprobată, deținut dispărut

Declarațiile șefului ANP vin în contextul scandalului legat de Abdullah Atas, om de afaceri de origine turcă, condamnat la 22 de ani de închisoare pentru că, în 2015, a lovit mortal cu mașina un polițist de la Brigada Rutieră care încerca să îl oprească în trafic.

Atas executa pedeapsa la Penitenciarul Rahova și a primit o permisie de trei zile. El a părăsit legal închisoarea, însă nu a mai revenit la termenul stabilit, fiind acum dat în urmărire ca evadat.

Geo Bogdan Burcu a precizat că el personal a semnat aprobarea pentru permisia lui Atas, deși în circuitul de avizare ar fi existat cel puțin un punct de vedere negativ.

Conform informațiilor prezentate, în perioada detenției (2015–2025), Abdullah Atas a avut o conduită considerată bună în penitenciar, fiind recompensat și implicat în activități educative, de muncă și reintegrare socială, inclusiv ieșiri controlate în comunitate.

Planuri pentru monitorizarea deținuților aflați în permisie

Pentru a limita riscul ca alte persoane condamnate să fugă în timpul permisiilor, conducerea ANP anunță că vrea să introducă un sistem de monitorizare electronică a deținuților care ies temporar din penitenciare sau lucrează în afara lor.

Proiectul prevede:

• folosirea brățărilor electronice pentru urmărirea mișcărilor acestor deținuți;
• achiziția a aproximativ 6.000 de astfel de dispozitive, potrivit estimărilor făcute publice.

Șeful ANP a explicat că instituția își aliniază practicile la recomandările organismelor europene privind executarea pedepselor, care încurajează menținerea unui contact treptat cu comunitatea, inclusiv prin permisiuni, chiar și în cazul pedepselor lungi.

De ce contează acest subiect pentru constănțeni

Chiar dacă discuția vizează în principal Penitenciarul Rahova și cazuri mediatizate din București, regulile și practicile ANP se aplică tuturor penitenciarelor din țară, inclusiv celor în care ajung persoane condamnate din județul Constanța.

Pentru locuitorii din Constanța și împrejurimi, tema este importantă din mai multe motive:

• arată cum sunt gestionați condamnații periculoși, indiferent de județul în care au comis fapta;
• ridică întrebări despre echilibrul dintre reintegrarea socială a deținuților și protecția comunității;
• poate influența, pe viitor, modul în care sunt administrate permisiile și transferurile în toate unitățile de detenție din țară.

Concluzie

Cazul Abdullah Atas a adus în prim-plan un mecanism puțin vizibil pentru public – permisia de ieșire din penitenciar – și a scos la iveală faptul că, în doar doi ani, peste o mie de persoane condamnate pentru omor au beneficiat de astfel de măsuri. În timp ce ANP insistă pe nevoia de reintegrare și pe respectarea standardelor europene, opinia publică, inclusiv la Constanța, rămâne atentă la modul în care aceste decizii afectează siguranța de zi cu zi.