Potrivit autorităților judiciare, procurorul Gigi Valentin Ștefan este acuzat de trafic de influență, în contextul în care ar fi obținut aproximativ 170.000 de euro, precum și alte bunuri și servicii pe parcursul a cinci luni. El ar fi promis influență în fața magistraților, funcționarilor publici și ofițerilor de poliție pentru a asigura soluții favorabile în cauze penale și administrative. O sumă semnificativă, de aproximativ 100.000 de euro, a fost găsită în biroul lui, iar alți 30.000 de euro în mașina sa, în urma perchezițiilor efectuate de procurorii Parchetului General. Informații suplimentare sugerează că, în birou, suma ar putea ajunge la 130.000 de euro, iar în vehicul la 35.000 de euro. De asemenea, procurorul Teodor Niță este acuzat de instigare la abuz în serviciu, având suspiciuni că a făcut presiuni asupra unui ofițer al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) din Constanța pentru a întârzierea sancționării unei firme conduse de un cunoscut al său.

Detalii asupra Implicării lui Horia Constantinescu

În centrul unei ramuri a acestui caz se află solicitarea lui Horia Constantinescu de a grăbi activitățile judiciare într-un dosar referitor la o schimbare a lui în cadrul CJPC Ialomița. Această mutare, dispusă în iunie 2025 de Cristian Popescu Piedone, fost președinte al ANPC, a fost considerată de Constantinescu drept "o acțiune de intimidare și reducere la tăcere". În continuare, el a contestat decizia în instanță și a obținut o soluție favorabilă. Totodată, a fost depusă o plângere penală legată de această schimbare, prin care Horia Constantinescu a contestat acțiunile întreprinse.

Documentele din dosar indică că procurorul Gigi Valentin Ștefan i-ar fi spus lui Horia Constantinescu că va prezenta avocatul acestuia, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu, oferindu-se, de asemenea, să îl conecteze cu procuroarea de caz, Camelia Contoroș, despre care spunea că este "serioasă, dar încetinită". Această discuție ar fi avut loc pe 15 aprilie 2026. În ziua următoare, avocatul a fost văzut la biroul procurorului, care a confirmat că a vorbit cu procuroarea desemnată pentru a "grăbi puțin" soluționarea cazului, conform procesului-verbal întocmit de autoritățile de cercetare penală.

Retele de Intermediari în Contemplarea Corupției

Anchetatorii afirmă că avocatul Alexandru Petru Lisievici Brezeanu se numără printre cei trei intermediari, alături de Cristian Ion și Sorin Calaigii, care au avut rolul de a negocia modul în care erau acceptate foloasele necuvenite în schimbul unor soluții favorabile în dosarele celor doi procurori. Aceste persoane au fost formate profesional la cabinetul avocațial condus de Teodor Niță, consolidând astfel relații de încredere.

Investigația relevă o potențială rețea de tip mafiot, în care cei doi procurori au exercitat control și intervenție în diverse activități din județul Constanța, folosind dosarele penale ca instrumente de presiune și pentru obținerea de foloase materiale. Această "caracatiță a corupției" implică oameni de afaceri, funcționari publici, lideri de instituții și chiar primari, transformând justiția și protecția consumatorilor în simple instrumente ale unui grup infracțional organizat. Există mențiuni în stenograme despre utilizarea unor termeni codificați pentru a masca întâlnirile și influențările ilegale. S-a sugerat și faptul că procurorul Gigi Ștefan exercita influență asupra procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, determinând-o să adopte anumite decizii.

Horia Constantinescu a fost președinte al ANPC în intervalul 2019-2024, înainte de a prelua conducerea CJPC Constanța. Perchezițiile în acest dosar de trafic de influență și alte infracțiuni au fost realizate de Parchetul General pe 14 mai 2026, acoperind 13 locații, inclusiv sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Aspecte esențiale

Cetățenii din Constanța se confruntă cu o recidivă a evenimentelor ce subminează încrederea în instituțiile statului, în special în sistemul judiciar. Această nouă situație, în care magistrați de rang înalt sunt acuzați de corupție gravă, amplifică frustrarea publicului referitoare la integritatea acestui sector. Este crucial ca populația să rămână alertă și să semnaleze orice nereguli, deoarece transparența și participarea civică reprezintă singurele modalități de a contribui la curățarea acestor structuri. Este recomandabil ca, în interacțiunile cu autoritățile, să se solicite întotdeauna documente scrise și numere de înregistrare, pentru a avea o evidență clară a acțiunilor efectuate.