„Hipoxie într-o pastilă”. Un mediu cu conținut redus de oxigen ar putea fi cheia pentru combaterea bolii Parkinson – studiu
Sursa poza si informatii: Mediafax.ro
Un studiu recent realizat de cercetători de la Harvard Medical School sugerează că expunerea la un mediu cu conținut scăzut de oxigen ar putea încetini sau chiar inversa simptomele bolii Parkinson. Această descoperire ar putea deschide noi perspective în tratamentul acestei afecțiuni neurodegenerative.
Boala Parkinson și impactul său
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează peste 10 milioane de persoane la nivel global. Aceasta se caracterizează prin pierderea progresivă a neuronilor din creier, ducând la simptome precum tremurături, mișcări lente și rigiditate musculară. Un aspect notabil al bolii este acumularea de proteine toxice, cunoscute sub denumirea de corpi Lewy, care pot interfera cu funcționarea mitocondriilor, sursa principală de energie a celulelor.
Legătura dintre hipoxie și boala Parkinson
Studiile anecdotice au observat că pacienții cu Parkinson se simt adesea mai bine la altitudini mari, unde nivelul de oxigen este mai scăzut. Acest fenomen a stârnit interesul cercetătorilor pentru a investiga efectele hipoxiei asupra bolii Parkinson. Fumito Ichinose, autorul principal al studiului, a declarat: „Am devenit foarte interesați de efectul hipoxiei asupra bolii Parkinson, având în vedere că oxigenul scăzut poate ameliora simptomele în unele boli rare în care mitocondriile sunt afectate.”
Studiul pe șoareci
Cercetătorii au creat un model de boală Parkinson la șoareci prin injectarea acestora cu proteine α-sinucleină, care induc formarea corpurilor Lewy. Șoarecii au fost împărțiți în două grupuri: unul expus la aer cu 21% oxigen (condiții normale) și altul la aer cu 11% oxigen, echivalent cu altitudini de aproximativ 4.800 de metri. După trei luni, șoarecii expuși la oxigen normal prezentau niveluri ridicate de corpi Lewy, pierdere neuronală și probleme motorii severe. În schimb, șoarecii expuși la oxigen redus nu au suferit pierderi neuronale și nu au avut probleme de mișcare, în ciuda prezenței corpurilor Lewy. Aceste rezultate sugerează că hipoxia protejează neuronii de efectele dăunătoare ale acestor aglomerări proteice.
Intervenția tardivă și efectele sale
Un alt aspect important al studiului a fost introducerea hipoxiei la șase săptămâni după injectarea cu proteine α-sinucleină, moment în care simptomele Parkinson erau deja evidente. După această intervenție, șoarecii au prezentat îmbunătățiri semnificative ale abilităților motorii, reducerea comportamentelor de tip anxietate și oprirea pierderii neuronale. Acest lucru indică faptul că intervențiile cu oxigen redus ar putea fi eficiente chiar și în stadii mai avansate ale bolii.
Mecanismul propus
Cercetătorii au observat că șoarecii cu simptome de Parkinson aveau niveluri mult mai ridicate de oxigen în anumite zone ale creierului comparativ cu șoarecii de control și cei expuși la oxigen redus. Ei suspectează că acest exces de oxigen ar putea fi rezultatul disfuncției mitocondriale, care împiedică utilizarea eficientă a oxigenului, ducând la acumularea acestuia la niveluri dăunătoare. Dr. Vamsi Mootha, co-autor al studiului, a explicat: „Prea mult oxigen în creier se dovedește a fi toxic. Prin reducerea aportului total de oxigen, eliminăm combustibilul pentru acea deteriorare.”
Implicații pentru tratament
Descoperirile sugerează că limitarea aportului de oxigen ar putea fi o strategie terapeutică eficientă în combaterea bolii Parkinson. Cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor medicamente care să imite efectele hipoxiei, oferind o abordare inovatoare în tratamentul afecțiunilor cauzate de disfuncția mitocondrială. Cu toate acestea, este important de menționat că aceste rezultate au fost obținute în studii pe șoareci, iar aplicabilitatea lor la oameni necesită cercetări suplimentare. Dr. Mootha a subliniat: „Poate că nu este un tratament pentru toate tipurile de neurodegenerare, dar este un concept puternic – unul care ar putea schimba modul în care gândim despre tratarea unora dintre aceste boli.”
Concluzie
Studiul realizat de echipa de la Harvard Medical School deschide noi perspective în înțelegerea și tratamentul bolii Parkinson. Prin explorarea efectelor hipoxiei asupra acestei afecțiuni, cercetătorii speră să dezvolte terapii inovatoare care să îmbunătățească calitatea vieții pacienților și să încetinească progresia bolii. Cu toate acestea, este esențial ca aceste descoperiri să fie validate prin studii clinice suplimentare înainte de a fi implementate în practica medicală.