Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

În era digitală, tinerii din România sunt tot mai prezenți pe platformele de socializare, dar acest comportament ridică întrebări despre viitorul lor profesional și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Dominanța TikTok în rândul tinerilor

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de cursuri de formare și pregătire profesională din țară, a relevat că 70% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani utilizează frecvent TikTok. Această platformă de divertisment a captat atenția unei părți semnificative a tineretului român, devenind principalul canal de interacțiune și consum de conținut.

Scăderea interesului pentru rețelele profesionale

În contrast, interesul pentru platformele profesionale este mult mai scăzut. Doar 37,06% dintre tinerii din această grupă de vârstă au un cont pe LinkedIn, comparativ cu 72% în rândul celor cu vârste între 26 și 40 de ani. Această diferență subliniază o tendință îngrijorătoare: tinerii preferă să investească timpul în activități recreative online, neglijând oportunitățile de networking și dezvoltare profesională.

Impactul educației asupra utilizării platformelor

Nivelul de educație joacă un rol esențial în alegerea platformelor online. Aproape 60% dintre absolvenții de liceu sunt activi pe TikTok, dar doar 22% au cont pe LinkedIn. În schimb, 40% dintre cei cu studii postuniversitare utilizează platformele de networking, indicând o conștientizare mai mare a importanței dezvoltării profesionale. Astfel, educația nu doar că deschide minți, dar și influențează semnificativ comportamentul digital al tinerilor.

Schimbarea surselor de informare

Peisajul mediatic s-a schimbat considerabil în ultimul an. Studiul APSAP arată că 50% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani se informează despre evenimentele social-politice prin rețelele sociale, în timp ce doar 20% dintre persoanele cu vârste între 41 și 50 de ani recurg la această metodă, preferând în continuare televiziunea și site-urile consacrate. Acest fenomen este extins la nivel european, unde 42% dintre tinerii între 16 și 30 de ani își iau informațiile socio-politice de pe social media, iar televiziunea rămâne pe locul secund, cu 39%.

Timpul petrecut pe rețelele sociale

Tinerii din România petrec, în medie, între 2 și 4 ore zilnic pe rețelele sociale, ceea ce echivalează cu aproape o zi pe săptămână dedicată acestora. În contrast, doar 6% dintre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani petrec același interval de timp pe social media, subliniind diferențele de comportament digital între generațiile nativilor digitali și imigranților digitali.

Identificarea știrilor false

Un aspect pozitiv al studiului este că 70% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani consideră că pot identifica știrile false, față de 36% media europeană. Această diferență sugerează o tendință crescută de valorizare excesivă în raport cu populația din Europa. Totuși, algoritmii platformelor sociale pot contribui la consolidarea anumitor convingeri prin expunerea repetată la un anumit tip de conținut, ceea ce poate reduce contactul cu perspective variate sau chiar opuse.

Necesitatea dezvoltării gândirii critice

Pentru a naviga mai eficient în spațiul digital, dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de verificare a informațiilor devine esențială. Creșterea gradului de conștientizare asupra modului în care funcționează algoritmii și a impactului acestora poate ajuta utilizatorii să își formeze opinii mai echilibrate și să ia decizii informate.

Concluzie

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP oferă o imagine complexă a modului în care tinerii din România interacționează cu mediul online. Preferința pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferențele între sursele de informare în funcție de mediul de proveniență și discrepanțele dintre tipurile de conținut distribuit și consumat sunt factori care ar putea influența pe termen lung modul de percepție și comunicare al informațiilor în societate. De asemenea, diferențele de gen și de vârstă în utilizarea rețelelor sociale pun în evidență necesitatea unor strategii de comunicare adaptate specificului fiecărui segment, pentru a contracara fenomenul de dezinformare și a promova un consum informațional critic și responsabil.

În acest context, este crucial ca tinerii să conștientizeze importanța echilibrului între timpul petrecut pe platformele de divertisment și dezvoltarea abilităților profesionale necesare pentru un viitor sustenabil.