Cercetători români au surprins imagini cu o ejecție de masă coronală și o tornadă solară
Sursa poza si informatii: Mediafax.ro
Cercetători români au surprins imagini rare ale unui fenomen solar spectaculos produs în dimineața zilei de 20 august 2025: detașarea unui filament de plasmă urmată de o ejecție de masă coronală (CME), asociată cu o tornadă solară activă.
Observațiile au fost realizate de o echipă a Institutului de Științe Spațiale (INFLPR – Subsidiar), formată din Maximilian și Eliza Teodorescu, utilizând instrumente echipate cu filtre optice pentru linia H-alfa a hidrogenului (656,28 nm), potrivit unui comunicat remis joi de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Potrivit analizei, filamentul solar se întindea pe circa 350.000 km, iar materia expulzată s-a propagat cu o viteză de aproximativ 140 km/s (aprox. 500.000 km/h). Tornada solară asociată, activă timp de trei zile, a atins o înălțime de 160.000 km.
Reprezentanții Institutului de Științe Spațiale au precizat că datele obținute contribuie la înțelegerea ciclului solar și a efectelor asupra mediului spațial terestru, dar subliniază și valoarea vizuală a imaginilor, care „oferă publicului o experiență directă a respirației Soarelui”.
Fenomenul observat este un exemplu rar de interacțiune între diferite structuri solare. Filamentele solare sunt mase de plasmă care se află suspendate în atmosfera superioară a Soarelui, cunoscută sub numele de cromosferă. Atunci când aceste filamente se destabilizează, pot duce la ejecții de masă coronală, evenimente care pot afecta câmpul magnetic al Pământului și pot interfera cu comunicațiile și sateliții.
Tornadele solare, pe de altă parte, sunt structuri de plasmă care se formează în zonele active ale Soarelui și care pot atinge înălțimi impresionante. Acestea sunt generate de câmpurile magnetice complexe și pot fi asociate cu alte fenomene solare, cum ar fi erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală.
Studiul acestor fenomene este esențial pentru înțelegerea comportamentului Soarelui și pentru evaluarea impactului acestuia asupra Pământului. Cercetările în acest domeniu pot ajuta la dezvoltarea unor modele mai precise ale activității solare și la implementarea unor măsuri de protecție pentru infrastructurile terestre și satelitare.
Imaginile obținute de echipa română oferă o perspectivă unică asupra dinamicii Soarelui și subliniază importanța colaborării internaționale în domeniul cercetării solare. Aceste observații contribuie la acumularea de cunoștințe care pot fi aplicate în diverse domenii, de la prognoza vremii spațiale până la protecția sateliților și a rețelelor de comunicații.
În concluzie, realizările echipei de la Institutul de Științe Spațiale din România reprezintă un pas important în aprofundarea înțelegerii fenomenelor solare și în evaluarea impactului acestora asupra mediului nostru. Aceste descoperiri nu doar că îmbogățesc cunoștințele științifice, dar și oferă publicului o fereastră fascinantă către activitatea dinamică a Soarelui.