Beton turnat la Cernavodă pentru retehnologizarea reactorului 1

Beton turnat la Cernavodă pentru retehnologizarea reactorului 1

Fundația Esențială pentru Securitatea Energetică

Pentru realizarea fundației Depozitului Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), un element crucial al infrastructurii asociate proiectului de modernizare, au fost utilizate aproximativ 3.470 de metri cubi de beton, echivalent cu încărcătura a aproximativ 380 de autobetoniere. Lucrările au fost realizate respectând norme stricte de siguranță și o coordonare operațională riguroasă, specifice domeniului nuclear. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a subliniat că acest moment are o semnificație asemănătoare cu cea a turnării primului beton la construcția inițială a Unității 1, care a avut loc în urmă cu peste trei decenii.

Proiectul de modernizare a Unității 1 CNE Cernavodă constituie un element fundamental în strategia națională de securitate energetică. Obținerea autorizației de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5) de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) în septembrie 2025 a permis inițierea lucrărilor civile necesare implementării proiectului. Acest depozit este destinat gestionării, procesării și stocării temporare a deșeurilor radioactive slab și mediu, generate pe parcursul retehnologizării și al operării pe termen lung a Unităților 1 și 2.

Investiție Strategică și Beneficii Multiple

Valoarea totală a proiectului de modernizare a Unității 1 este estimată la aproximativ 1,9 miliarde de euro, fără TVA. Contractul pentru lucrările de modernizare a fost semnat cu un consorțiu internațional format din Candu Energy Inc. din Canada, Canadian Commercial Corporation, Ansaldo Nucleare S.p.A din Italia și Korea Hydro & Nuclear Power Co., Ltd. din Coreea de Sud. De asemenea, în noiembrie 2023, Nuclearelectrica a atribuit un contract în valoare de 545 de milioane de dolari americani (aproximativ 510 milioane de euro) companiilor Candu Energy Inc. și Canadian Commercial Corporation. Acest contract vizează furnizarea de echipamente și componente ale reactorului, precum și servicii de inginerie esențiale pentru prelungirea duratei de viață a reactorului CANDU de la Unitatea 1. Totodată, s-a semnat un acord-cadru pentru servicii de Project Management Organization (PMO), evaluat la aproximativ 240 de milioane de euro, cu Canadian Nuclear Partners S.A.

Proiectul de modernizare este împărțit în trei etape distincte. Prima etapă, ce s-a desfășurat între 2017 și 2022, s-a concentrat pe evaluarea capabilităților componentelor existente ale reactorului. Actualmente, proiectul se află în a doua etapă, dedicată pregătirii implementării, care se preconizează a fi finalizată spre sfârșitul anului 2027. Ulterior, va urma a treia fază, ce presupune oprirea Unității 1 pentru efectuarea lucrărilor de modernizare. Se estimează că reactorul va fi deconectat de la Sistemul Energetic Național timp de doi ani, începând cu 2027, iar reconectarea la rețeaua națională va avea loc în 2030, când reactorul va începe un nou ciclu de operare de 30 de ani.

Cosmin Ghiță a subliniat că, după finalizarea programului de modernizare, reactorul va oferi încă 30 de ani de securitate energetică, estimând o producție anuală de 5 milioane MWh de energie curată și evitarea emiterii a 5 milioane de tone de CO2 anual. Energia nucleară are cea mai mică amprentă de carbon în comparație cu alte surse de energie. Retehnologizarea va încuraja, de asemenea, crearea și menținerea locurilor de muncă pe durata următoarelor trei decenii și va spori expertiza în domeniu, conservând lanțul de furnizori specific industriei nucleare. Potrivit unui raport din 2020 al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și al Agenției pentru Energie Nucleară (OECD-NEA), retehnologizarea unităților nucleare generează costuri reduse pentru energia electrică în comparație cu alte surse, inclusiv cele regenerabile.

Importanța Unitară în Peisajul Energetic Național

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a început să funcționeze în anul 1996. De la activarea sa, reactorul a livrat peste 149 de milioane MWh în Sistemul Energetic Național și a contribuit la reducerea emisiilor în atmosferă, prevenind eliberarea a aproximativ 145 de milioane de tone de dioxid de carbon. Cu un factor de capacitate de peste 90%, Unitatea 1 se află în top trei reactoare nucleare la nivel mondial în ceea ce privește performanța. Nuclearelectrica, prin cele două unități de la Cernavodă, produce peste 18% din totalul energiei consumate de România și 33% din energia fără emisii de CO2. În particular, Unitatea 1 acoperă până la 10% din nevoile energetice naționale.

Ceremonia de deschidere a lucrărilor civile pentru proiectul de modernizare a avut loc pe 3 septembrie 2025, în prezența Președintelui României, Nicușor Dan, a miniștrilor din domeniile Energiei, Mediului și Afacerilor Externe, precum și a ambasadorilor Canadei, Republicii Coreea și Italiei, alături de reprezentanți ai companiilor partenere. Această prezență oficială a reafirmat importanța strategică a energiei nucleare pentru securitatea și autonomia energetică a României.

De reținut

Pentru noi, cetățenii din Constanța și zona înconjurătoare Cernavodă, avansarea proiectului de modernizare a Unității 1 este o veste cu un impact direct. Deși este evident că va necesita o oprire de doi ani, ceea ce ar putea genera discuții asupra stabilității energetice pe termen scurt, beneficiile pe termen lung sunt clare, asigurând locuri de muncă și o sursă de energie curată pentru generațiile viitoare. Aceasta este o confirmare a rolului strategic al regiunii noastre în peisajul energetic național. Un sfat util ar fi să monitorizăm cu atenție comunicările oficiale referitoare la calendarul opririi, pentru a înțelege mai bine implicațiile asupra rețelei locale și pentru a evita speculațiile.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Vlad Ionescu

Vlad Ionescu are 31 de ani și e născut în Constanța, în cartierul Tomis Nord. Crescut între plajă, port și faleză, Vlad a dezvoltat o pasiune pentru orașul său pe care acum o transpune în fiecare știre pe care o scrie. Absolvent de Jurnalism și Comunicare la Universitatea Ovidius, el aduce în articolele sale o perspectivă locală autentică și o atenție deosebită la detalii. Cu aparatul de fotografiat mereu la îndemână și carnetul de notițe în buzunar, Vlad surprinde dinamica orașului: de la aglomerația din sezonul estival, până la poveștile mai puțin cunoscute ale comunității locale. Pentru el, Constanța nu e doar un oraș de vacanță – e acasă.