Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

În contextul măsurilor de austeritate implementate recent, Dr. Kristine Bago, auditor financiar cu o vastă experiență, subliniază eficiența potențială a taxării inverse, o propunere avansată anterior de Nicușor Dan. Această abordare ar fi putut reprezenta o soluție fiscală mai eficientă decât măsurile actuale, pe care le consideră contraproductive.

Pierderi semnificative din TVA necolectat

Dr. Bago atrage atenția asupra pierderilor anuale uriașe suferite de statul român din cauza TVA-ului necolectat, estimându-le la aproximativ 30 de miliarde de lei. Această sumă se datorează faptului că o parte dintre comercianți nu virează TVA-ul încasat către bugetul de stat.

Studiul Uniunii Europene: Doar 7 din 10 lei ajung la stat

Potrivit unui studiu al Uniunii Europene publicat la sfârșitul anului 2024, din fiecare 10 lei plătiți ca taxe, doar 7 ajung efectiv la stat, restul fiind pierduți din cauza acestei probleme. Dr. Bago subliniază că aceste date sunt confirmate și de cel mai recent raport publicat de Uniunea Europeană la finalul anului 2024.

România, pe primul loc în UE la deficitul de colectare a TVA

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de colectare a TVA-ului. Practic, din totalul TVA-ului care ar fi trebuit colectat, aproximativ 30% nu a fost încasat, deși toți cumpărătorii au plătit această taxă la momentul achiziției. Dr. Bago consideră că acest deficit este o dovadă de incompetență și nesimțire din partea autorităților, care permit ca sume considerabile să fie pierdute fără a lua măsuri eficiente.

Taxarea inversă: O soluție eficientă

Taxarea inversă ar fi permis ca TVA-ul să fie plătit direct de cumpărător la stat, eliminând astfel riscul ca vânzătorii să rețină TVA-ul fără să-l vireze. În prezent, România înregistrează cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE, de aproximativ 30%. Din cauza refuzului autorităților de a schimba sistemul, TVA-ul va continua să crească, iar costurile vor fi suportate în continuare de cumpărători.

Propunerea lui Nicușor Dan

Nicușor Dan a propus implementarea taxării inverse, care presupune ca partea aferentă TVA-ului din prețul unui produs să fie plătită direct de către cumpărător la stat, eliminând astfel deficitul de TVA și frauda asociată. Cu toate acestea, această soluție a fost refuzată de autoritățile competente, iar acum cetățenii se confruntă cu un TVA mai mare, deoarece deficitul de TVA continuă să crească.

Comparație cu alte țări europene

Pentru a înțelege mai bine situația, merită menționat că în Cipru deficitul de colectare a TVA este de aproximativ 1%. În majoritatea țărilor europene, acest deficit variază între 1% și 3%. În România, însă, conform celui mai recent raport publicat în 2024, deficitul a ajuns la 30%. Acest lucru subliniază gravitatea problemei și necesitatea unor măsuri eficiente pentru a reduce acest deficit.

Impactul asupra mediului de afaceri și al investitorilor

Dr. Bago subliniază că această situație alimentează percepția că România este un mediu care tolerează frauda fiscală și lipsa de transparență, ceea ce poate descuraja investitorii. Investitorii mari, instituționali, cunosc foarte bine aceste probleme și știu că ar fi nevoie de taxarea inversă și de măsuri eficiente împotriva evaziunii fiscale. Refuzul autorităților de a implementa această soluție transmite investitorilor un mesaj clar: mediul politic nu dorește, de fapt, o schimbare.

Riscul relocării multinaționalelor

Există riscul ca marile companii multinaționale să se relocheze în alte state din regiune, cum este Slovacia, o țară care a cunoscut o dezvoltare constantă și care oferă un mediu fiscal mult mai atractiv, cu taxe mai mici, costuri reduse pentru forța de muncă și chirii scăzute pentru spații industriale și logistice. Investitorii analizează aceste diferențe și ajung la concluzia că nu mai merită să rămână într-un stat în care costurile sunt ridicate, iar eforturile nu sunt apreciate.

Perspectivele economiei românești

Pentru finalul acestui an și următorii doi ani, Dr. Bago este de părere că economia României va trece printr-o perioadă de reconfigurare, nu neapărat de criză. Se va reduce din globalizare în favoarea soluțiilor locale și a aprovizionării „nearby”, cu accent pe producție și distribuție din apropiere. Antreprenorii vor încerca să-și reducă riscurile locale și să-și eficientizeze operațiunile, inclusiv prin restructurări și eliminarea departamentelor inutile.

De asemenea, ea pariază pe apariția mai multor parteneriate locale între firme românești, atât în agricultură (cooperative), cât și în alte sectoare. În paralel, brandingul va fi regândit, cu accent pe „made in Romania”, renunțându-se la parteneriate costisitoare doar de imagine cu firme străine. Totodată, multe firme vor dispărea, în special cele fără o bază reală în nevoile pieței. Se va reveni la un consum bazat pe nevoie, nu pe ofertă, iar risipa și consumerismul vor scădea. Cine va adopta rapid o strategie bazată pe parteneriate locale și eficiență va avea de câștigat pe termen lung.

Concluzie

Implementarea taxării inverse ar fi putut reprezenta o soluție eficientă pentru reducerea deficitului de TVA și combaterea fraudei fiscale în România. Refuzul autorităților de a adopta această măsură a condus la menținerea unui deficit semnificativ, cu impact negativ asupra economiei și încrederii investitorilor. Este esențial ca autoritățile să ia în considerare soluții inovative și eficiente pentru a îmbunătăți colectarea taxelor și a asigura un mediu economic stabil și transparent.