Conform rezultatelor, 50,7% dintre respondenți preferă constituirea unui nou cabinet guvernamental bazat pe partidele deja reprezentate în Parlament. Sprijinul pentru această varianta este mai pronunțat în rândul susținătorilor Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Național Liberal (PNL) și Uniunii Salvați România (USR). De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban sunt mai înclinați să susțină această opțiune.

În contrast, 41,3% dintre respondenți sunt în favoarea organizării de alegeri anticipate. Această opinie este împărtășită în mod special de alegătorii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), bărbați, persoane cu vârste între 45 și 59 de ani, precum și angajați din sectorul privat. Aproximativ 8% dintre respondenți nu au oferit un răspuns la această întrebare. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că nu există în prezent o majoritate clară în favoarea alegerilor anticipate, evidențiind că susținătorii PNL, PSD și USR se opun, în general, acestei idei, în timp ce alegătorii AUR o văd ca o soluție în contextul crizei.

Un alt aspect important examinat de Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este percepția românilor asupra orientării viitoarei guvernări. O majoritate semnificativă, adică 65,6% dintre respondenți, afirmă că România ar trebui să rămână pe calea pro-europeană și pro-occidentală. Totuși, circa 26,2% dintre ei consideră că această traiectorie nu ar trebui continuată, iar puțin peste 8% nu s-au pronunțat. Remus Ștefureac a subliniat că proporția de 26% dintre cei care își manifestă reticența față de direcția pro-occidentală a României corespunde în mare măsură cu cei 22% care ar susține o eventuală ieșire a României din Uniunea Europeană. Această tendință generează îngrijorări legate de narațiunile anti-europene și de necesitatea de a aborda inechitățile generate de integrarea în UE.

Contextul politic, marcat de căderea guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură votată pe 5 mai 2026, adaugă o dimensiune suplimentară acestor rezultate. Votul de neîncredere, care a strâns 281 de voturi, a dus la o nouă fază de incertitudine în politica românească. Colaborarea dintre PSD, un partid de stânga, și AUR, o formațiune de dreapta radicală, pentru demiterea actualului executiv, evidențiază tensiunile structurale adânci din sistemul politic românesc.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice, iar marja de eroare a fost estimată la ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Punct de vedere local

Instabilitatea și incertitudinile generate de evenimentele recente pot duce la o stare de neîncredere și oboseală în rândul locuitorilor din Constanța. Schimbările frecvente ale guvernului sau discuțiile despre alegeri anticipate adesea întârzie implementarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea locală și regională. Cetățenii caută stabilitate pentru a observa progrese reale în domeniile infrastructurii, sănătății și educației. Este esențial ca oamenii să rămână informați și să-și exercite dreptul de vot, chiar și în contextul unei percepții generale de instabilitate, pentru a influența viitorul. De asemenea, se recomandă urmărirea anunțurilor oficiale legate de calendarul politic și efectele acestora asupra administrației locale.